Ai mei nu au somn frate! Nu stiu cum se face dar in fiecare noapte se culca la orele 23 – 23.30. Si asta numai din cauza baietelului mai mare care face zgomot si nu il lasa pe cel mic sa se odihneasca corespunzator. Singurele zile in care David se culca mai devreme sunt zilele in care are febra sau enteroviroza. Atat!
Credeti-ma ca am ascultat tot felul de sfaturi inca de cand era mic si am citit si cateva articole pe tema asta. Nimic nu merge astfel incat sa il adorm mai repede, dar nimic.
Am citit carti de povesti, am inchis lumina din casa si televizorul pe la 21.30 – 22.00 maxim, am incercat sa fac patul si atmosfera ambientala cat mai de somn; ne-am jucat tot felul de joculete care sa il oboseasca intelectual sau fizic inainte de somn, facem baita la o ora cat mai tarzie si cu apa calduta tot tot sperand ca o sa il imbie la somn, bem mereu lapticul de seara caldut, tot felul de tehnici ca sa nu fie agitat la ora culcarii si degeaba. Ca sa nu mai zic si de somnul de la pranz daca e bolnav si nu merge la gradi, sau e o zi de weekend. Trebuie mereu sa ma rog de el 2-3 ore ca sa il faca sa puna capul pe perna. Mereu gaseste cate ceva de facut inainte de somn: ba sa manance un colt de paine, ba sa bea lapte, ba apa, ba sa mearga la toaleta, ba il apuca marea bucurie de a se spala pe dinti, ba verifica ce face tati la laptop, ba se mai plimba prin casa…in fine…se face ora 23.00 pana la urma (sau 5 dupa masa in weekend). Si normal ca un astfel de program iti da peste cap si trezirea de a doua zi. Mereu ajung sa trag de el ca sa il scol si sa il pregatesc pentru gradinita.
Toata povestea asta mi se trage inca de cand l-am adus acasa. David mereu a adormit doar in brate, si doar cu suzeta. Degeaba am incercat clasicele metode despre care cu siguranta si voi ati citit, pentru ca la noi nu au functionat. Si pana la urma am cedat, am facut cum stiam ca va functiona ca sa ma pot odihni si eu un pic. Ai mei au adormit in brate, sau pe mana mea, in patul matrimonial, leganati, sau batuti usor pe spate/la fundulet, cantandu-le cantece pentru copii. Seara, ii mutam in patutul lor, insa ziua la orice mica miscare cand incercam sa plec de langa ei ca sa mai deretic ceva prin casa se trezeau imediat. Parca dormeau iepureste! Dar nu imi pare foarte rau, pentru ca mereu mi-a placut sa ma cuibaresc in pat in plapumioara alaturi de cel mic, sau alaturi de amandoi baietii si sa trag un pui de somn impreuna cu ei, sau sa ma uit la ei cum dorm si zambesc in somn.
Care sunt metodele cunoscute de adormit bebelusii?
Am citit si eu pe ici, pe colo, si pe care ca sunt vreo 3 metode asa mai cunoscute prin care parintii pot alege ce varianta li se pare mai buna pentru familia lor.
Metoda Ferber
Pe acesta am incercat-o ultima. Aceasta metoda presupune ca parintele sa il lase pe cel mic sa se aline singur si sa adorma in patutul sau. Parintii sunt indemnati sa isi la copilul sa planga o perioada de timp, apoi sa mearga langa el, sa il mangaie si sa il aline pana se linisteste. Apoi sa se departeze pana cand bebelusul incepe iar sa planga, sa il lase sa planga din nou, apoi sa se apropie. Pai am facut chestia asta vreo doua saptamani si m-am lasat pagubasa. Urla David de nu putea sa mai doarma nimeni in casa, si dupa vreo doua ore de chinuiala ajungeam sa il iau iar in brate ca sa il adorm. Degeaba ii pusesem si caruselul special deasupra patutului, cu muzica linistitoare, cu jucarii de plus care atarnau, cu muzica clasica. Nu au functionat.
Metoda Baby Wise
Aceasta metoda le spune parintilor sa hraneasca bebelusul *pana e satul* astfel incat acesta sa nu se mai treasca asa des noaptea.
Metoda evitarii plansului inseamna ca parintele va hrani bebelusul la ore fixe, iar la ultima masa va fi cat mai tarziu, moment in care parintele va hrani copilul cu cat mai mult lapte astfel incat sa ii ajunga cat mai mult pana dimineata.
Eu nu am fost adepta acestui stil. Am hranit copii la cerere cand au fost bebelusi, chiar daca m-au deranjat destul de mult noaptea. Deabea dupa ce cel mare de exemplu, s-a facut mai mare, am incercat sa ii fac un program mai strict legat de orarul meselor pentru a fi mai usor, pentru a delimina programul de somn, baita de seara etc. Parintele va tine cont de orele de trezire ale celui mic, de orele in care acesta se joaca, si incet incet va putea pune la punct un fel de plan pentru viitor.
Metoda evitarii plansului
Aceasta metoda mie mi se pare cea mai buna dintre toate. Aceasta metoda indruma parintii sa isi urmeze instinctul si sa ii faca bebelusului un program individualizat, in functie de fiecare copil in parte. Asadar, asa parintele va fi cont foarte mult de nevoile copilului si in timp va invata cand ii este somn, cand ii va fi foame, copilul va *cere* singur bainta de seara, o va astepta.
Care sunt secretele unui somn linistit?
Iata cateva mici trucuri de care ar trebui sa tii cont atunci cand esti o tanara mamica, daca vrei ca cel mic sa aiba un somn usor pe timp indelungat:
- Baita calda de seara, care ajuta copilul indiferent de varsta sa se relaxeze.
- Obisnuirea copilului in patutul sau, alaturi de lenjerie proaspat spalata si calcata. Daca vei dormi impreuna cu copilul tau in patul matrimonial este posibil ca acesta sa se trezeasca datorita foirii adultilor in pat peste noapte. Copilul va dormi mult mai bine la el in pat, daca are o temperatura comfortabila si este adecvat anotimpului imbracat. Sunt si copii care dorm mai bine cuibariti langa mama. Fiecare isi va cunoaste in scurt timp dupa ce vin acasa din maternitate cum le este mai benefic celor mici sa doarma.
- Activitatile de dinainte de culcare ar trebui sa fie linistitoare. Cititul unei carti, sau un joc cu stimulare a activitatii intelectuale sunt lucruri mai incitante catre un somn linistit decat un joc agitat sau uitatul la desene.
- Hranirea celui mic cu alimente mai consistente daca ai trecut deja la diversificare, sau a unei cantitati de lapte suficienta daca vorbim despre un bebelus.
- Programul pe care incerci sa i-l faci celui mic. Ar fi indicat ca, copilul sa fie culcat zilnic cam pe la aceiasi ora, pentru a se obisnui. Vei vedea ca daca ii schimbi acest ritual castigat in timp, ii vei da peste cap foarte usor programul si va fi destul de obosit si *marait* cam toata noaptea.
Deci, la mine, povestea cu adormit bebelusul nu a fost asa grea, pentru ca am ales varianta de a nu lasa copilul sa urle, sa ceara alinare, si i-am oferit ce a avut nevoie: caldura, liniste, voce calda si multi pupici.
Insa, acum vine partea mai grea, respectiv culcatului lui David, baiatul meu mai mare. Aici e mare nebunie. Si desi am mai auzit in jurul meu, printre colegii de la gradi sau prin discutiile mele cu alte mamici legate de cei mici, se pare ca al meu nu e special. Ci dimpotriva. Sunt multi copii care se poarta fix ca si David cu somnul. Dar nu pot sa nu recunosc ca nu sunt deloc invidioasa pe mamicile ai caror copii se culca zi de zi pe la orele 21.30 – 22.00, si dorm pana a doua zi dimineata. Doamne…ce bine ar fi si de mine imi tot zic….as putea sa ma uit la un film, la un documentar, sa citesc cateva pagini dintr-o carte, sa imi fac o masca de fata si unghiile…uau as putea sa scriu linistita la blog! Ce fain ar fi. Dar nu, la noi nu merge treaba asa usor. David ma adoarme pe mine seara, nu eu pe el. Nu cred ca am gasit reteta magica pana acum. Ba din potriva, nu stiu cum se face, dar mersul la somn pare un ritual care nu se mai termina.
Cred ca la un moment dat am intrebat daca vrea sa il scarpin pe spate si a ramas cu ideea asta *de scarpinat, gadilat, la somn*. Scarpinatul nu dureaza 2-3 minute, ci se intinde pana la nesfarsit uneori. Sau asa mi se pare mie, pentru ca ma trezesc cumva de multe ori cu el intreband de ce nu il mai scarpin si m-am oprit. E clar ca el ma culca pe mine, si atipsesc relativ instant dupa ce incep procesul.
Povestea e cam asa:
Mami: David hai sa ne bagam la culcare! ( dupa ce am facut patul, am pus perna si paturica preferata, am stins lumina, am baut laptele cu cacao/sau cereale)
David: Mami, ma scarpini?
Mami: Da, dar pe un singur *element*! Da o sa imi spuneti ce am vrut sa zic folosind cuvantul element. Nu stiu. Mi-a scapat odata, si asa s-a si inradacinat.
David: Nu, pe toate.
Mami: Nu David, pe un singur element pentru ca sunt si eu obosita!
David: Atunci ma scarpini pe 3 elemente.
Mami: Bine. Pe unde vrei?
David: Stai sa ma gandesc….pe picioruse, pe spate, pe fundulet. Nu…pe picioruse, pe cap, pe manute…Ba nu, m-am razgandit: mai bine pe picioruse si pe spate.
Si dupa ce se hotareste care e treaba incepe actiunea. Da-i si scarpina peste tot de 2-3 ori….si cand cred ca a adormit aud: Mami, pot sa ma duc sa beau apa?
Mami: Da, David, sigur ca da.
David bea apa si revine in pat. Scarpineala revine si ea. David e scarpinat pe picioare, pe fundulet, pe spate, pe manute, apoi iar pe picioruse, pe cap, pe fata, apoi iar pe picioruse. Intr-un final cedez si nu mai fac fata: adorm langa el. Uneori nici nu stiu cand adorme langa mine. Alteori ma trezesc din motaiala odata ce spune el ceva. Si da, am incercat sa il dezobisnuiesc de marea scarpineala dar nu se lasa usor. Nu e simplu doar cu o manuta peste mijloc se pare.
Multa lume mi-a spus sa ii citesc povesti la culcare , asa ca m-am bucurat enorm de mult cand am primit vreo 15 carti de povesti extrem de fain colorate de la o buna prietena de-a mea. Era vorba de o colectia DISNEY cu povestile clasice pentru copii gen *Cenusareasa, Frumoasa din padurea adormita, Pinnochio, Frumoasa si Bestia etc*. David sa bucurat foarte tare cand le-a vazut si o buna bucata de vreme am citit la fiecare ora de somn cate 1-2 povesti. Numai ca ma asteptam ca dupa o poveste, lucrurile sa mearga mult mai usor in directia somnului. Numai ca ce sa vezi? Domnul mai cere inca una, apoi inca una. Asa ca, indiferent la ce ora incepem povestile de seara, ajungem cumva tot la 23 sa ne culcam.
Mai nou, de cand sunt mai activa si pe facebook, pe tot felul de grupuri de mamici, mi s-a recomandat o carte *revolutionara* , asa numita carte revolutionara a momentului, recomandata de psihologi si terapeuti pentru un somn linistit. Era o mamica care spunea ca instant o adorme pe fiisa cu aceasta carte. Am intrat repede pe elefant.ro si nu am mai gasit-o. Uau, deci inseamna ca e destul de buna de nu am mai gasit-o asa usor, nu?
Zilele trecute am intrat pe la Bebe Tei sa cumpar pampers pentru Cezar. Si am avut placuta surpriza sa fie niste domsoare’ la iesire ce promovau marca pampers. M-am bagat si eu in seama si se pare ca am avut de castigat o carte pentru copii. Era chiar *Iepurasul care voia sa adoarma*. M-am bucurat de primirea ei si deabea asteptam sa vina prima ora de somn ca sa o incercam. Zis si facut. Si David parea entuzismat, insa nu cred ca a reusit sa il prinda povestea.
Cum functioneaza cartea *Iepurasul care voia sa adoarma?*
La inceputul cartii o sa gasiti cateva instructiuni pentru cititor care o sa va *ajute* sa cititi cartea corespunzator. Se pare ca uneori copilul trebuie sa o asculte de mai multe ori ca sa se poata relaxa suficient si sa se simta in largul lui. Asta inseamna sa petreceti destul de mult timp cu cartea in mana daca trebuie sa o cititi de 2-3 ori. Nu cred ca, cartea in sine il va adormi, ci oboseala lecturii, daca pot spune asa.
Continutul cartii are la baza tehnici psihologice de relaxare, eficace spun specialistii, nu eu 🙂 Iar cartea trebuie citita tinand cont de anumite tehnici:
- textul cu bold spune ca trebuie ca parintele sa pronunte apasat cuvantul sau propozitia respectiva
- textul cu italice spune ca trebuie ca parintele sa pronunte cuvantul sau textul respectiv cu o voce linistita, domoala
- exista si unele parti ale cartii in care parintelui i se cere sa caste ca si cum i-ar fi somn, sau sa faca anumite gesturi fizice. David era uimit de asta. Ma tot intreba: mami, ti-e iti este somn?
- de asemenea, in carte, parintele este invitat sa rosteasca din cand in cand numele copilului, acest aspect fiind menit sa il faca pe copil sa creada ca este impreuna cu iepurasul care vroia sa adoarma.
Cartea este intradevar scrisa intr-un stil complet nou si nu este usor de inteles de la prima citire. Cumva doreste sa ii induca copilului starea de somn prin tot felul de propozitii sugestive, cum ar fi: * Culca-te imediat, sa adoarma imediat, aproape de somn, cuvantul *imediat* spus de foarte multe ori, poti deja sa te vezi adormind, te simti cu totul linistit, o sa adormiti imediat*. Se pare ca ar fi o metoda testata si testata de mii de parinti din intreaga lume.
Parintii sunt indrumati sa nu se grabeasca in momentul in care citesc cartea, sa o citeasca cu intonatie si sa nu fie intrerupti din lectura. Bine bine, dar ce te faci daca chiar copilul te intrerupe din lectura?
Eu am incercat cu David o singura data si a fost un esec cumplit. Mult mai bine mergea cu o carte clasica. S-a plictisit de text, de imaginile putin colorate din carte si nu a avut rabdare nici macar sa o termin. S-a foit pe toate partile, m-a gadilat, s-a tot dus sa bea apa, s-a dat jos din pat, s-a jucat cu patura. A facut o gramada de chestii, dar clar nu a putut sa fie deloc atent. Cartea, personalul iepurila nu a reusit sa ii capteze deloc atentia. Nu a putut sta deloc atent, el fiind obisnuit sa se uite mereu la pozele din cartile de povesti primite. Mereu incerca sa faca o corelatie intre ceea ce ii citeam eu si ceea ce vedea in poze. Dar aici, in aceasta carte, nu a mai putut sa faca asta si clar a fost plictisit. Poate o fi al meu mai altfel, pentru ca mereu zic ca parca are limbrici. Si pana la urma, tot la vechea tehnica am ajuns, adica cea a scarpinatului!

Interior carte
Mie mi s-a parut o prostie aceasta carte. Si parca as fi adormit de plictiseala. Pentru un copil este mult prea mult scris pe fiecare pagina, ar fi fost nevoie de mult mai multe ilustratii, mai viu colorate. David la fiecare pagina ma intreba: mami, ai terminat de citit aceasta pagina? Deci clar se plictisea citind povestea si vazand ca nu dau nici o fila mai departe.
Voi ati cumparat aceasta carte pentru pitici? La voi cum functioneaza treaba asta cu somnul? Va astept cu idei pe blog.
Cristina
Lasa un comentariu